Sfinții ne caută și ne aleg, vin în viețile noastre când avem nevoie. Aşa a fost și la mine. Nu e prima dată când, în viaţa mea, sfinții lui Dumnezeu m-au găsit, m-au adunat și m-au smuls din gheara neputinței, m-au tras spre ei de pe marginea prăpastiei.
Cuviosul Gherontie a venit în viaţa mea printr-un mesaj primit de la un părinte drag sufletului meu, înger păzitor! Atât scria: „Roagă-te Cuviosului Gherontie că e grabnic ajutător, căutați și citiți cărțile lui!”. Cum am primit mesajul, am și vorbit cu o prietenă al cărei soț era diagnosticat cu un cancer… Iar ea era mai răvășită și disperată decât el… Mult a întărit-o Cuviosul!
Până să găsim cărțile, am citit de pe pagina de Internet, aşa a vrut Cuviosul, să ne ostenim și să ne dorim să aflăm minunile lui. Și am găsit prima dată imagini… Doamne, acel chip, plin de bunătate, de bucurie… În ziua aceea trebuia să merg să mă întâlnesc cu o prietenă și eram în taxi și mă gândeam la Cuvios, și imaginea lui îmi era în faţa ochilor, și m-am rugat lui, și îmi curgeau lacrimile, atât de fierbinți, la propriu, și am simţit o stare de ușurare, de bucurie… Și de aici au început toate… Nu mă mai despărțeam de Cuviosul!
Și a venit și coronavirusul și au venit toate tăvălug.
Alina Silaghi,
Tomeşti, jud. Timiș