Pe Cuviosul îl ştiam de mult timp, de când venea la Catedrala Sf. Dumitru din Craiova. Mi-a atras atenţia ca fiind un bătrânel ciudat, aşa îl consideram eu, neştiind ce harisme ascunde. Nu l-am abordat atunci, deşi îmi spusese cineva că eşti binecuvântat dacă îţi dă ceva sau îţi spune o vorbă. Îl urmăream doar, mirată fiind de felul în care se ruga.

După mulţi ani, am auzit întâmplător, pomenindu-se despre el în timpul unei predici, la noi în cartier. Era Acoperământul Maicii Domnului. Părintele povestea cum Cuviosul Gherontie se rugase pentru soţia lui bolnavă, spunându-i pe nume, fără să o cunoască. A spus că este un nebun pentru Hristos, asemenea Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos. Abia atunci am început să îi acord interesul cuvenit. Mă bucuram când îl întâlneam în biserică, odată am reuşit să îl rog să îi binecuvânteze pe copiii mei. Eram fericită când auzeam câte ceva despre el. Se ducea de hram la Mănăstirea Tismana. Cât mi-aş fi dorit să stau lângă el la masă, să văd ce „boacăne” face, ştiind că mereu ascunde ceva cu subînţeles!

Fiind însărcinată cu al treilea copil, l-am întâlnit şi, în culmea fericirii, i-am strecurat un pomelnic spunându-i să se roage şi pentru mine şi copilul care urma să vină pe lume. M-a privit trist şi mi-a spus: „Cu tot neamul”. Nu am înţeles atunci ce a vrut să spună. După câteva luni, când am pierdut sarcina (în lună mare fiind), am priceput sensul cuvintelor lui şi privirea atât de tristă… Şi am mai înţeles că era văzător cu duhul.

De atunci îmi doream nespus să îl mai întâlnesc măcar o dată. Într-o zi mă sună fina mea şi îmi spune că a murit! Şi eu, care speram să îl văd, să îi vorbesc, aveam atâtea întrebări fără răspuns! Dar Cuviosul a ştiut dorinţa mea şi m-a învrednicit să particip la înmormântare, unde pot să spun că am atins un sfânt! Era cald şi moale şi mirosea a mir, deşi murise de 8 zile!

De atunci am început să îl rog să mă ajute când îmi era greu. Îl simţeam mereu lângă mine.

Acum puţin timp am primit un mare dar de la Cuviosul: o să mai am un copilaş! Simt din toată inima că este darul lui pentru mine! Şi ştiu că mă va ajuta să îl aduc sănătos pe lume!

Slăvit este Dumnezeu întru sfinţii lui! Cuvioase Gherontie, roagă-te pentru noi, păcătoşii!

(F. B., Craiova)