Nu îmi amintesc să îl fi întâlnit pe Cuviosul Gherontie, deoarece eu mergeam de mică la biserica unde slujeşte părintele meu duhovnic, împreună cu mama mea.
Prima minune a Cuviosului în familia noastră a fost când mama avea bătăi ale inimii neregulate, mai ales noaptea. Din această cauză, nu se odihnea nopțile și era epuizată. Era și starea fizică greu de suportat, dar și teama că inima – care efectiv se oprea – nu ar mai fi avut puterea să bată din nou. După ce inima se oprea un interval destul de lung, când reîncepea să bată, i se mișca și trupul. În acea stare, s-a așezat în pat și l-a rugat, din toată inima, pe Cuviosul să o ajute să doarmă. Lângă ea a venit Cuviosul, avea chipul vesel și a strâns-o în brațe. Era atât de bine, dormea ca un prunc la pieptul Cuviosului și își spunea că acolo este în sânul lui Avraam. Nu știu cât a durat, dar mama mea îl ruga în vis să nu plece. Cuviosul a plecat pentru că trebuia să ajute și alți oameni, dar mama mea a reușit să se odihnească.
A doua minune, tot cu mama, a fost la Tismana, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, în anul 2023. Înainte de a merge la masă, mama ceruse voie unei măicuțe să ia câteva pietricele de pe mormântul Cuviosului. La masă, de-abia respira, aproape că nici nu mai putea vorbi, fiindcă avea extrasistole, probabil de la oboseală. A scos pietricelele și le-a pus pe piept. Instantaneu și-a revenit și a povestit tuturor celor de la masă această minune. Era uimită de cât de repede o ajutase Cuviosul și voia ca toți să aflăm ce se întâmplase. De când i-a simţit ajutorul, mereu mă sfătuieşte să mă rog lui în orice împrejurare.
Mama mi-a cerut să-i mulțumim Cuviosului
Mă aflam la București să înregistrez un album de cântări. Zilele și orele erau numărate. Am stat și câte 8-10 ore pe zi în studio și fiecare secundă era esențială pentru ca albumul să fie gata la timp.
Într-o dimineaţă m-am trezit cu partea dreaptă a feței umflată. Credeam că făcusem abces la o măsea, mă durea foarte rău și de-abia puteam să deschid gura. Am intrat în panică și i-am scris mesaj mamei mele întrebând-o ce să fac urgent, ca să îmi revin. Mama mi-a amintit de Cuviosul, știind că eu aveam de cântat și că, dacă aș fi mers la spital, aș fi pierdut ziua de înregistrări. Am început să plâng, dar, în același timp, mă rugam Cuviosului să mijlocească la Domnul, ca să îmi revin.
După aproximativ două sau trei ore, mama mea îmi trimite mesaj să mă întrebe unde sunt. Pare ireal, dar eram la studio, deoarece când m-am ridicat din pat, parcă cineva îmi luase cu mâna durerile. Apoi, mama mi-a cerut să-i mulțumim Cuviosului Gherontie, deoarece era convinsă că mă vindecase pentru a cânta spre slava lui Dumnezeu.
Ana Nuţă,
Craiova
