(Cuviosul Gherontie şi Părintele Arhimandrit Zaharia de la Essex, Deva, 6.11.2014)


L-am cunoscut pe Cuviosul Gherontie încă din anii ’90, când, ca elev seminarist, îl vedeam adeseori în curtea Catedralei din Alba Iulia, la slujbe, închinându-se în felul său smerit, specific. În decursul anilor, Dumnezeu ne-a întâlnit paşii de mai multe ori şi în locuri diferite.

În 6 noiembrie 2014, când a conferenţiat la Deva arhimandritul Zaharia de la Essex, Cuviosul a participat cu evlavie, întâlnindu-se apoi, ca doi giganţi ai Duhului Sfânt în holul hotelului unde era cazat părintele arhimandrit. Cuviosul Gherontie a mers spre Părintele Zaharia şi a început să îl gâdile, fapt care a stârnit nedumerirea acestuia. I s-a spus că este nebun pentru Hristos. Atunci Părintele Zaharia i-a spus: „I am the most stupid in the world!”, cuvinte care exprimă rafinat osândirea de sine ascetică, pe care arhimandritul o propovăduieşte necontenit pe linia Sfântului Siluan şi a Părintelui Sofronie. Cuviosul Gherontie a cerut traducerea şi a zâmbit plin de înţelegere, l-a îmbrăţişat pe Părintele Zaharia zicând: „Nu este adevărat, nu este aşa!”.

La osândirea de sine, Cuviosul i-a răspuns cu dragoste părintelui Zaharia. Pe mine m-a uimit faptul că părintele Zaharia, care recomandă oamenilor să se smerească, el, acolo, în holul hotelului a spus în faţa Cuviosului: „Eu sunt cel mai prost dintre toţi!”, iar Cuviosul, înţelegând asta l-a îmbrăţişat. Mă bucur că am fost martor la această întâlnire, pentru că am văzut ce înseamnă ca doi oameni să se smerească unul în faţa celuilalt. Eu nu am mai văzut oameni de aşa calibru duhovnicesc ocărându-se pe sine, care este o înaltă virtute. Zâmbetul şi îmbrăţişarea Cuviosului a fost reacţia de dragoste faţă de cel care a spus despre sine într-o adevărată smerenie că este mai prejos decât toţi oamenii din lume.

Slavă lui Dumnezeu că această întâlnire a rămas şi în memoria vizuală a lumii duhovniceşti şi ne-a fost oferită pentru această mărturie!

Vasile Călin Drăgan