Înainte de anul 2000, în perioada în care vieţuiam la Mănăstirea Cheia (jud. Prahova), mi-a atras atenţia un pelerin, care a şi stat la noi în câteva rânduri. M-am bucurat şi m-am minunat de el încă de atunci.

Nu am discutat prea mult cu el, dar am aflat despre o întâmplare din care am înţeles lucrarea lui Dumnezeu prin Cuviosul Gherontie, căci despre el este vorba. Într-una din zile, prin 1999, când a crezut nu mai e nimeni în biserică, a început să se roage în genunchi, cu mâinile ridicate la Cer. În acel timp, unul dintre slujitorii mănăstirii, părintele Nectarie, l-a văzut cu câtă pătrundere se ruga.

Cuviosul l-a simţit şi a început să se întoarcă spre intrare, să îşi aranjeze hainele, cum făcea el. Părintele s-a speriat când l-a văzut şi s-a îndoit în gând: „Aoleu, oare nu o fi îndrăcit?”. Atunci Cuviosul s-a întors şi a zis către el: „Aoleu, oare nu oi fi îndrăcit?”.

I-a răspuns cu voce tare la gândul pe care l-a avut, iar prin asta a arătat înălţimea lui duhovnicească. Când am aflat acest lucru, am fost mai atent la el şi îl priveam cu bucurie cum se ruga cu mâinile în sus. M-a uimit o rugăciune pe care o rostea în acele momente: „Doamne, dacă nu sunt pe cale, adu-mă înapoi!”. Mai mult de două zile nu stătea când venea la noi.

După ce am plecat de la Mănăstirea Cheia, nu l-am mai întâlnit. Am vorbit după un timp cu un creştin, ce mi-a spus că a întâlnit pe cineva prin Târgu Jiu, care i-a atras atenţia. A simţit că era un om deosebit, un om al lui Dumnezeu. Imediat am început să îl întreb cum arăta, cum se manifesta şi din descrierea făcută am înţeles că era vorba chiar despre el.

Am înţeles şi din întâlnirea mea, dar şi a acestui creştin cu Cuviosul Gherontie, că e important să fii atent la oamenii din jur, să nu fii indiferent faţă de ei, să vezi ce simţi în inimă faţă de ei. Şi pe Cuviosul Gherontie l-au simţit oamenii chiar şi atunci când l-au întâlnit doar pe stradă, chiar dacă era îmbrăcat mai simplu decât ei sau, de multe ori, într-un pulover zdrenţuit, aşa cum l-am cunoscut eu.

Ierom. Andrei,
Stareţul Mănăstirii „Sf. Antonie cel Mare”,
Mălăieştii de Jos, jud. Prahova