După ce Cuviosul a trecut la Domnul la Betleem, cu toate că a fost adus în ţară după şapte zile, trupul său era moale şi frumos mirositor.
De câte ori mergeam în biserică şi îi sărutam mâna, simţeam mireasmă de mir, care persista chiar şi după ce ieşeam din biserică. Multe maici au mărturisit acest lucru, ba chiar o maică i-a ridicat capul şi a descoperit că după ceafă era ud şi, mirosind, a constatat că avea bună mireasmă. Când am văzut toate acestea, ne-am gândit că poate a fost uns cu mir acolo, în Ţara Sfântă, dar cei care au mers acolo să îl aducă au spus că nu s-a întâmplat lucrul acesta.
Apoi ne-am dat seama că era imposibil ca un om mort de şapte zile să miroase a mir… singura posibilitate fiind ca acesta să fie sfânt…
Pentru rugăciunile Cuviosului, Dumnezeu să aibă milă de noi, de ţara noastră şi de toată lumea!
Sora Andreea,
Mănăstirea Tismana
