Într-o noapte din vara lui 2023, însărcinată în 35 de săptămâni, mă îndreptam spre spital, neștiind ce urma să trăiesc, ce încercări aveau să vină în viața mea, a noastră. Un singur lucru știam și simțeam, că Bunul Dumnezeu și Maica Domnului sunt cu noi, dar nu doar ei, ci şi toţi sfinții, bunii mei prieteni la care am evlavie!
Stând în mașină și așteptând cu nerăbdare să ajung la spital, am băgat mâna în buzunarul de la vestă și acolo, cu bucurie, am găsit o poză a Cuviosului Gherontie! Mare mi-a fost bucuria și, fără să stau pe gânduri, l-am rugat să ne fie alături, să răzbat prin orice încercare. Lucrurile acestea s-au întâmplat în taină… Poza Cuviosului era acolo de multă vreme, o primise fetița mea de la o prietenă.
Am ajuns la spital şi am născut înainte de termen un băieţel sănătos, însă pentru mine atunci a început adevărata încercare: complicații peste complicații… zile la rând am fost intubată, în altele simțeam că nu mai pot respira, însă toate zilele au fost pline de harul lui Dumnezeu şi de iubirea celor din jur, care s-au mobilizat pentru mine în rugăciune şi în donarea de sânge, atât de necesar în intervenţiile chirurgicale pe care le-am avut.
Soţul meu făcea zilnic drumul de la Alba Iulia la Clinica „Dominic Stanca” din Cluj-Napoca, pentru a-mi fi alături şi pentru a îndrepta rugăciuni, lângă mine, către Maica Domnului, către sfinţii noştri ocrotitori şi către dragul nostru Cuvios. Zilele au trecut, iar după o lună de spitalizare m-am întors acasă!
La scurt timp, într-o seară, fetiţa noastră se juca prin casă. Deodată, zăresc ceva neobișnuit în mâna ei şi o întreb de unde este. Mi-a răspuns că e dintr-o cutie. L-am întrebat pe soțul meu dacă știe ce se află acolo (era o bucățică albă de material, într-un plic mic, albastru). Atunci, am aflat că este o bucată din pânza cu care fusese înfăşurat Cuviosul la aducerea în ţară, pe care el o primise în acele zile critice, şi că am reacţionat foarte bine după ce m-a închinat cu ea, pe patul de spital!
Am refăcut firul întâmplărilor și am realizat că el a fost cu noi de la începutul și până la sfârșitul încercării prin care am trecut! Mulțumim, Cuvioase Gherontie cel nebun pentru Hristos, că ai mijlocit ca să RĂMÂN şi să FIU fiică, mamă, soţie!
Prof. Diana Stroia,
Alba Iulia
