Îl ştiam de ceva vreme pe Cuviosul Gherontie, dar primul dialog l-am avut atunci când am fost chemat să-l iau cu maşina de la apartamentul unde locuiau niște cunoştinţe şi să-l duc până la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Pe drum, l-am întrebat dacă anumite lucruri pe care le-a spus acolo chiar trebuiau spuse. Mi se păruse deplasat, dacă nu cumva chiar vulgar. Până la momentul respectiv, se comportase tipic pentru el, cu gesturi şi cuvinte care păreau haotice, fără noimă. Brusc a devenit foarte serios şi mi-a spus clar: „Da, pentru că doar aşa se vor vindeca!”. L-am întrebat dacă nu trebuie să avem îngăduință și iubire faţă de toți semenii, să avem grijă ce și cum le spunem, să nu-i rănim sufletește.

În faţa catedralei, s-a apucat să împartă cruciuliţe şi tot felul de lucruri sfinte, dintr-o pungă pe care o scosese din sân. Mie mi-a dăruit un breloc cu Maica Domnului, foarte frumos, pe care îl port de atunci cu mine în fiecare zi şi este ca nou, nestricat, deşi am tot timpul la el vreo zece chei. Îmi aduc aminte foarte bine că mi-a spus atunci când mi l-a dat: „Uite, pentru tine cu Maica Domnului! Şi tu o să o vezi pe Maica Domnului!”. Asta se întâmpla prin 2000-2001.

Au trecut anii, aproape că am uitat ce mi-a spus, mai ales că la întâlnirile ulterioare cu el, în special pe la conferinţele duhovnicești care se organizau la Alba Iulia, îl tot judecam că venea cu pantalonii cam rupţi şi se tot apropia de mine şi parcă mă deranja. Mă întrebam: „Ce caută pe lângă mine şi de ce tot face închinăciuni?”. Mă nimeream tot pe lângă el şi îl priveam ca pe un bătrânel care mă enerva.

Cred că m-a văzut prea înverşunat împotriva lui şi a ceea ce făcea el de obicei. Eu nu am înţeles atunci ce şi de ce făcea toate aceste lucruri şi cu mine, dar mai ales cu prietenii mei, şi mi se părea că eu pot să îl pun la punct pe bătrânelul acesta, să nu îmi mai supere prietenii şi că puteam să îi cer socoteală… Aşa m-am simţit eu atunci, dar Cuviosul, cu blândeţe, a pus lucrurile în timp în aşa fel încât să îmi dea o direcţie…

Lucian O.,
Alba Iulia