Căuta să acopere virtutea înfrânării şi a postirii, cu tot felul de tertipuri.
În mănăstirea noastră, obştea nu mânca niciodată carne, dar maicile le mai dădeau muncitorilor. Cuviosul lua de acolo o bucățică de carne şi tot trăgea de ea cu cei doi dinți pe care îi mai avea atunci şi se plimba prin toată mănăstirea strigând: „Eu mănânc carne, uite că mănânc carne!”. Făcea asta ca să îl vadă toată lumea. Sau altă dată, de cum a venit la mănăstire, a început să strige: „Dați-mi carne, eu vreau să mănânc carne!”. Nu ne sminteam, ştiam că este un tertip al lui, prin care voia să-şi acopere virtutea postirii.

Dădea tot ce primea
Nu numai că era foarte postitor, dar nici nu păstra nimic pentru el; chiar dacă primea, dădea totul.
Auzise din viețile sfinților că unii pustnici se hrăneau cu finice şi vine într-o zi la mine şi mă întreabă: „Ce sunt acelea finice?”. I-am spus că era vorba de curmale. Mă întreabă iarăşi: „Şi ce sunt acelea curmale, dragă?”. „Nu ai mâncat niciodată?”, îl întreb eu, iar el mi-a răspuns că nu a mâncat. I-am spus că îi procur eu nişte curmale şi am sunat-o pe sora mea la București rugând-o să îmi trimită un pachețel de curmale, pentru Părintele. Mi-a trimis foarte curând nişte curmale moi şi bune, de calitate. I-am oferit Părintelui un pachețel şi, ce să văd?! Când m-am dus la biserică, el era cu cutia de curmale în mână şi le împărțea la nişte doamne care erau în curte. Lua câte una cu o furculiță minusculă de plastic ce era în pachet şi zicea: „Alei, hap!”. Şi le dădea în gură câte o curmală. Nu știu dacă o fi mâncat vreuna din curiozitate sau le-a dat pe toate.
Cum am spus, nu păstra nimic pentru sine. Şi hainele pe care le primea, se bucura de ele, chiar arăta o bucurie debordantă, ca să credem că este iubitor de lucruri pământești, dar, de fapt, el se bucura şi de haine, şi de banii pe care îi primea, ca să aibă ce să dea la săraci; haina pe care i-o dădeai nu o mai avea a doua zi. Era deosebit de milostiv față de săraci şi îi miluia totdeauna din belșug, cu tot ce avea.

Monahia I.,
Râmnicu Vâlcea