Într-o zi, Cuviosul picta în sufragerie bisericile pe care el le văzuse în Cer. Eu le spuneam oamenilor ce pictează, iar el spunea că sunt biserici ruseşti. Într-o zi, în timp ce picta, l-am văzut învăluit într-o lumină puternică. M-am chiar speriat. L-am mai văzut şi altă dată, dar nu ca atunci.
Cuviosul a pictat o icoană cu Maica Domnului, pe care mi-au cerut-o mulţi preoţi şi oameni ce veneau la noi. Cuviosul nu m-a lăsat şi nici eu nu vroiam să o dau.
Cuviosul nu dădea picturi la toată lumea. A venit un domn căruia i-a murit soţia şi stătea cu o doamnă, erau necununaţi. Pe el l-a primit şi i-a dat o pictură. Pe doamna nu a lăsat-o să intre la el şi i-a spus doar atât: „Ar fi bine să te căsătoreşti!”. De asemenea, nu era de acord ca picturile lui să ajungă la oameni care fumează.
Maria Nemeş
