Bucuria de a-l cunoaşte pe Cuviosul Gherontie a fost surpriza şi darul cel mai mare de acest Sfânt Crăciun. Numai Bunul Dumnezeu şi dragostea ghiduşă şi atât de cuprinzătoare a acestui colos al Ortodoxiei româneşti v-ar putea răsplăti gândurile şi mai ales eforturile de a tipări o astfel de carte, la fel de mult şi dragostea Danielei Ciupală, cea prin care această carte revelatoare a ajuns şi în viaţa mea. O mărturie în câteva cuvinte despre această bucurie e prea puţin, dar este ceea ce putem face şi noi cei care l-am cunoscut în acest fel, spre folosul altora şi mulţumire pentru acest minunat dar.
Natura pregătirii profesionale mi-a oferit posibilitatea să cunosc multe vieţi de sfinţi. O afinitate aparte am simţit-o de la început pentru cei numiţi „nebuni pentru Hristos”. Dintre cei pe care i-am cunoscut, m-am legat tare mult sufleteşte de Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos. În acest context, întâlnirea cu Cuviosul Gherontie prin intermediul acestor volume, (pentru că nu l-am cunoscut sau văzut niciodată în viaţă!), care mi-a adus o bucurie atât de mare sufletească, regăsind la distanţă de secole şi spaţiu geografic, aceeaşi înălţime duhovnicească, nu cred că este o simplă coincidenţă. Am simţit că Sfântul a dorit să intre în acest moment în viaţa mea, să îl cunosc chiar şi în acest fel. Mă gândeam la mierea pe care o oferea Cuviosul înaintea unor încercări mai grele: pentru mine, cartea însăşi a fost borcanul cu miere şi am simţit, la rândul meu fiind într-o perioadă mai grea, privind chipul Cuviosului de pe copertă că pot să-i spun cu toată liniştea şi nădejdea pe care tot el mi le-a transmis, că: „Fie ce o fi, Sfinţia ta, numai să rămâi alături de mine tot timpul de acum în colo în aceste încercări!”.
Lectura acestei cărţi m-a făcut sincer să simt că pot duce orice suferinţă mai uşor, credinţa a crescut şi dorinţa de-a împlini voia lui Dumnezeu s-a amplificat, cu o pace şi bucurie pe care nu le-am trăit demult.
La fel de puternic am simţit că acest Cuvios, iubitor de cele bune şi frumoase ale vieţii în Hristos, spre care îi îndrepta pe toţi, prin această carte doreşte să-şi lărgească familia de prieteni, să-i adune în jur pe toţi cei care au şi nevoie de ajutor, dar şi pot să înţeleagă şi să se folosească de această îndrumare, ca să ne aşezăm cât mai mulţi pe singura cale care ne poate duce spre mântuire. De altfel, compasiunea lui pentru cei aflaţi în nevoie de orice fel de ajutor, sufletesc şi trupesc, am simţit-o atât de vie şi lucrătoare, încât sunt sigură că şi alţii care nu l-au cunoscut în viaţă dar au ajuns să citească aceste volume sau au ajuns la mormântul său, au simţit-o.
Cu aceeaşi dragoste şi smerenie ca cei care dau mărturie în carte, deja îi apropii fotografia de pe copertă de cap şi îi cer ajutorul şi binecuvântarea, iar bucuria cunoaşterii vieţii şi a mărturiilor despre el, am împărtăşit-o deja multor prieteni, povestindu-le din convingerea că Sfinţia sa a vrut să-l cunoaştem cât mai mulţi, să ne întărim în adevărata tradiţie, în credinţă, în rugăciune, în nădejde şi faptele concrete ale schimbării şi ajutorării.
Mărturisesc că şi fotografiile tipărite în primul volum au avut un impact aparte, simţind o frumuseţe deosebită a celor surprinse şi sugerate de privirea, căutările şi picturile sale, frumuseţile cereşti de neînchipuit. Am simţit că a venit să ridice greul care mă apăsa, a venit să-şi împlinească în continuare menirea sa, să ne ajute să le ducem pe toate mai uşor şi, mai ales, să ne arate că nu suntem singuri!
Ar fi o binecuvântare dacă o astfel de carte ar ajunge în cât mai multe case, multe inimi s-ar schimba şi multe rugăciuni pornite din inimile celor care l-ar cunoaşte, ar face Cuviosul cumva, după ce le-ar îndrepta şi le-ar curăţa câte un pic, să ajungă să le audă şi să le împlinească Bunul Dumnezeu după folosul fiecăruia.
Să fiţi binecuvântaţi în veci!
Amin şi lui Dumnezeu laudă şi slavă!
Maria Gheorghieş, Brăila
