În anul 2000 am fost în pelerinaj, împreună cu şase maici, în Ucraina şi Rusia şi am ajuns până la Sfântul Serafim de Sarov. Am vizitat multe mănăstiri şi ne-am închinat la multe sfinte moaşte. Am avut parte de bucurii duhovniceşti care nu se pot uita niciodată.

La o vreme după întoarcerea din pelerinaj, Cuviosul a venit la noi la mănăstire. Când m-a văzut m-a întrebat cum a fost în pelerinaj. Eu i-am spus că a fost foarte frumos şi că am ajuns până la Sfântul Serafim de Sarov. M-a întrebat cum e la Sfântul Serafim, cum e racla. Eu i-am spus cum este şi că alături de raclă se află expuse lucruri ale sfântului, pe care le-a purtat şi folosit în viaţă. Cuviosul m-a întrebat care sunt, iar eu am început să îi spun: toporul se află în partea cutare, opincile se află în partea cutare, crucea pe care i-a dat-o mama lui şi pe care a purtat-o până la sfârşitul vieţii se află pusă în partea cutare. Cartea de rugăciuni…, iar Cuviosul a continuat spunând: „Se află în partea cutare, obiectul cutare se află în partea dreaptă…” şi a continuat până a înşirat toate celelalte obiecte, aşa cum erau expuse!

Eu am tăcut şi mă uitam la el cum de ştie cum sunt aşezate toate obiectele. După ce s-a oprit, l-am întrebat: „Cuvioase, ai fost acolo, de ştii?”. Cuviosul se uita la mine şi râdea. Atunci mi-am dat seama că a fost cu duhul!

M.S.
Mănăstirea Hurezi

Obiecte purtate şi utilizate de Sf. Serafim de Sarov