Spre rușinea mea, încă nu am ajuns la mormânt, dar am primit bomboane. Nu demult am întâlnit un domn care îl văzuse pe Cuviosul în poze, dar nu știa mai multe despre el. Avea acest domn o durere sufletească, cu care se lupta de mai bine de doi ani. Înainte de a-l descoperi pe Dumnezeu, a stat împreună cu o doamnă care nu era ortodoxă, ci reformată. Schimbându-și viața, domnul respectiv a încercat să-i vorbească despre Dumnezeu, dar ea nu a primit. El ar fi vrut să se despartă de ea, simțind că viața nu este după Dumnezeu, dar nu avea puterea, cu toate că și ea avea o casă a ei. Auzind povestea, i-am dat câteva bomboane primite de la Cuviosul şi chiar i-am sugerat să îi dea și doamnei, poate trece la ortodoxie. Dar Cuviosul nu a gândit ca mine… Doamna a mâncat bomboanele Cuviosului, dar apoi şi-a luat bagajul și a plecat fără nicio explicație. Domnul a rămas șocat, a așteptat o săptămână să vadă dacă se mai întoarce și după aceea a avut curajul să îmi spună minunea. Iar dorința lui acum este să ajungă la mormântul Cuviosului, să îi mulţumească.

Altă dată, cineva apropiat din familie se simțea rău, avea tensiunea mare, aproape de 200. O zi întreagă a încercat tot felul de pastile, dar fără rezultat. Văzând că se simte tot rău, am apelat din nou la bomboana Cuviosului. Și chiar minune s-a întâmplat: tensiunea a revenit la normal. Atunci când am oferit bomboana l-am rugat pe Cuviosul să o facă bine să îi pot mărturisi minunea.

Într-una din zile, am trimis un pachet unor maici și bineînțeles că am pus și patru bomboane de la Cuviosul, ultimele pe care le aveam. Răspunsul maicilor a fost: „A ajuns Cuviosul și la noi, o să le tăiem pe jumătate să le împărțim!”.

Şi eu am simţit ajutor prin bomboanele Cuviosului. Neavând posibilitatea de a ajunge la mormântul său, am rugat maicile de la Tismana, dacă se poate, să ne trimită și nouă câteva cărți și puțin ulei. Maicile au fost foarte drăguțe și pot să mărturisesc că am primit mult mai multe decât am crezut. Am primit cruciulițe, aşa cum dăruia Cuviosul, iconițe, acatiste și chiar și bomboane. În ziua când a sosit pachetul aveam aşa o durere sufletească pe care nu reușeam să o alung. Singura rezolvare nu a fost decât bomboana Cuviosului, care pentru mine a fost darul lui de Crăciun.

Monahia Onufria,
Episcopia Huşilor