„Nici tu n-ai îmbătrânit!”
Trecuse mult timp de când nu îl mai văzusem pe Cuviosul Gherontie şi îmi era tare dor de el. Mă gândeam: „Oare cum arată acuma părintele? Oare a îmbătrânit?” Îl cunoşteam de când era mai tânăr. Venea la noi în casă şi îi simţeam puterea rugăciunii pentru familia mea.
Anul trecut, înainte de a muri, l-am văzut la catedrală. Stătea după un stâlp şi a durat destul de mult până a ajuns în dreptul meu. Când s-a apropiat, l-am văzut un bărbat ca la 30 de ani, înalt, drept, brunet, cum era el când era mai tânăr. Eu am fost uimită şi m-am gândit atunci: „Uite-l pe părintele, că nu a îmbătrânit!” Când a trecut pe lângă mine mi-a spus încet: „Nici tu n-ai îmbătrânit!”. Îmi cunoscuse gândul.
În afară de asta, nu am schimbat niciun cuvânt cu el. Au fost ultimele lui cuvinte către mine!
(sora D., Alba Iulia)
