Cuviosul trecuse pe la noi în preajma sărbătorilor de Paşti, probabil, deoarece aveam un bol cu ouă încondeiate de noi, dintre care unul foarte frumos, cu serafimi, decorat de mama mea. Ştiind că vede lumea nevăzută, am avut curiozitatea să-l întreb dacă aşa arată serafimii, iar el a luat oul, s-a făcut că se joacă cu el, săltându-l în palme de 2-3 ori, apoi intenţionat, dar ca şi când a fost o întâmplare, l-a lovit tare cu una din mâini, strivindu-l. Mi-a părut rău, dar mi-am dat seama pe loc de faptul că l-am ispitit, iar el a înlăturat ispitirea şi nu voia să arate că vede lumea nevăzută.
Teona Antonescu
