În anul 2019, soţia mea era în risc să piardă sarcina. Gândul nostru a fost că trebuie să înmulţim rugăciunea.
Când soţia mea era însărcinată în două luni, am mers într-un mic pelerinaj cu câțiva elevi la Mănăstirea Tismana şi la schiturile din jurul acesteia. În timp ce urcam spre Schitul Cioclovina de Jos, ne-am întâlnit cu o familie din Ardeal, care ne-a povestit despre Cuviosul Gherontie. Am recunoscut, spre rușinea mea, că nu prea am auzit de lucrarea lui cât timp a trăit și, deși l-am văzut pe la Mănăstirea Tismana când trăia, nu mi-a captat atenția în mod deosebit. Când am ajuns la schit, o maică le-a pus copiilor pe masă un coș cu iconițe, cruciulițe și brățări, să-și aleagă ce vor. Mie mi-a atras atenția o poză a Cuviosului și am luat-o cu multă nădejde. La schit era şi maica Vartolomeia, care m-a întrebat ce problemă am. I-am răspuns că nu am nimic, dar după zece minute m-a întrebat din nou și atunci i-am povestit despre problemele soţiei mele. Mi-a zis că o să fie bine.
Am urcat apoi spre Schitul Cioclovina de Sus. Acolo ne-a prins ploaia, iar după 20-30 minute, am coborât spre Schitul „Buna Vestire”, care este în construcţie. Drumul a fost anevoios, eram atent la copii, astfel că abia la întoarcerea spre mănăstire am fost mai relaxat şi mi-am amintit de discuţia cu familia care mi-a povestit despre Cuviosul Gherontie. Deşi şoferiţa microbuzului se grăbea, eu am simțit nevoia să intru din nou în curtea Mănăstirii Tismana, să trec pe la mormântul Cuviosului și să-i spun problema pe care o avea soția cu sarcina. Simţeam că mai am un mijlocitor la Dumnezeu pentru soţia şi copilul meu. Nu am spus o rugăciune anume, ci l-am rugat simplu: „Cuvioase Gherontie, dacă poți, de acolo de unde ești, ajută-mi soția în problema pe care o are cu sarcina!”. Nu mai ţin minte de câte ori am spus această rugăciune.
Până să nască, am mai fost la Tismana de trei sau de patru ori și am trecut şi pe la mormântul Cuviosului. Pe toată durata sarcinii nu au mai fost probleme, soţia mea a dus sarcina până la sfârşit şi totul a fost bine, iar după ce s-a născut copilul, am fost de câteva ori şi cu el să îi mulţumim.
Am început să am o evlavie tot mai mare la Cuviosul Gherontie şi le-am spus tuturor cunoscuților despre ajutorul primit de la el. Şi elevilor mei le-am vorbit despre acest sfânt contemporan, iar în anul acesta (2021), la sărbătoarea Nașterii Domnului, am mers cu un grup de elevi la Mănăstirea Tismana şi am colindat la mormântul Sfântului Nicodim şi al Cuviosului Gherontie!
Era frumos, atmosferă de iarnă, bucurie şi nădejde…
Prof. Adrian Popescu,
Rovinari
