Cuviosul a pătruns în viața mea anul trecut în decembrie, odată cu vizita la Mănăstirea Tismana. Ulterior, au ajuns la noi, din bunăvoința unei doamne ce a cunoscut lucrarea Cuviosului, cărțile cu mărturii despre Cuviosul și astfel i-am descoperit prin intermediul mărturiilor oamenilor lucrarea.
Însă am simțit pentru prima dată ajutorul Cuviosului după vizita la mormânt. La vremea respectivă aveam destul de multe ispite, mai ales din perspectiva fricilor: cea de boală și cea de singurătate.

Anul trecut pentru mine, o persoană de 29 de ani, a fost unul dificil din perspectiva sănătății, am primit un diagnostic greșit, ceea ce a declanșat o anxietate maximă la gândul ca oricând pot muri și a durat câteva luni până m-am edificat.
Aflându-mă la Tismana, am început să mă simt rău, primul gând a fost că inima mea a pățit ceva și că, real, primul medic consultat avea dreptate și voi muri subit. Fără să fi cunoscut bucuria întemeierii unei familii, fără să fi avut un copil. Tot acest episod în care simțeam că nu mai pot respira, nu îmi simțeam mâinile, picioarele, eram lipsită de energie a durat câteva minute și cele mai negre gânduri erau concentrate acolo. M-am rugat să se facă voia Domnului și să merg acasă. La scurt timp, dintr-odată totul a revenit la normal ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.

Atunci am simțit pentru prima dată că voi fi bine, am conștientizat că Dumnezeu are un plan cu mine și că ceea ce nu este cu putință la oameni este cu putință la Dumnezeu. Psihologul susținea că este un atac de panică. Eu am simțit că a fost cu totul altceva.
Timpul a trecut și a apărut altă ispită, tot pe sănătate, un alt diagnostic ce mă direcționa către o intervenție chirurgicală de data aceasta. Până acum nu am avut nicio intervenție și cunoscând statusul cardiac evident că m-am văzut din nou în vârtejul trăit anul trecut.
M-am rugat Cuviosului să mijlocească rugăciunea mea și încă de când am mers la primele investigații am avut o liniște sufletească. Pentru a avea o imagine de ansamblu mi s-a recomandat un RMN, investigație nu prea pe placul meu, din pricina duratei și a complexității, dublate de spațiul restrâns. În trecut am efectuat un RMN cardiac și având experiență știam la ce să mă aștept. Astăzi am fost la RMN și efectiv timpul a trecut pe nesimțite, nu am simțit spațiul restrâns, nu mi s-a părut atât de greu ca data trecută. Mă așteptam ca interpretarea să vină după un interval de timp, însă mare mi-a fost uimirea ca la finalul investigației asistentul medical să îmi spună să aștept deoarece doamna doctor dorește să îmi vorbească.

Inițial, m-am gândit la ce este mai rău, apoi am spus „Doamne, fie-ți milă de mine păcătoasă și ajută-mă!”.
La scurt timp a sosit medicul, iar fizionomia și felul său de a fi instantaneu mi-au inspirat liniște. Până să îmi prezinte situația, din nou am simțit că va fi bine și.. Sunt BINE!
Cuviosul a ascultat şi mijlocit rugăciunea mea! De când am așezat în bibliotecă poza Cuviosului de fiecare dată când o privesc simt o liniște și că un zâmbet apare pe fața mea. Același sentiment l-am avut în fața medicului. Îi simt lucrarea asupra mea.
Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Cu ajutorul lui Dumnezeu și al Cuviosului astăzi merg înainte!

Prof. Adriana Dobre
Craiova