Eram însărcinată cu al patrulea copil. Noi am făcut o promisiune către Maica Domnului că, dacă va fi fetiţă, o să îi punem numele Maria. Când am născut-o, era sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi nu ştiam ce să fac, dar a rămas numele Maria.
Înainte de a merge la a patra cezariană, i-am spus la telefon: „Cuvioase, roagă-te pentru mine că mă duc să nasc al patrulea copil!”. „Da, dragă, trei, în numele Sfintei Treimi!” I-am răspuns: „Cuvioase, am trei copii acasă. Cu ăsta, al patrulea, trebuie să merg acuma să îl nasc!”. Şi iară mi-a spus: „Da, dragă, trei, că-i ca Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt!”. El a ştiut că vor fi doar trei. Tot atunci, mi-a spus să nu mă încăpăţânez şi să mă las pe mâna doctorilor.
M-am dus la timp, că chiar pe masa de operaţie mi-a plesnit uterul. Am fost ocrotită prin rugăciunea lui, că a mai fost un caz ca al meu, care nu a mers la timp, şi nu le-au ajuns şapte pungi de sânge.
Bianca Buşe,
Marghita
