Sfârşit de vară, 2020. În plină construcţie, la partea de acoperiş, am ajuns la astereală. Muncitorii nu mai aveau răbdare, voiau să plece acasă, deşi nu era încă ora potrivită. Frica unei posibile ploi şi compromiterea materialelor folosite m-au făcut să strig după ajutor.
I-am spus Cuviosului în gând: „Cuvioase dragă, dacă în seara asta terminăm jumătate de acoperiş, asta e numai minunea ta, numai tu eşti «de vină»” şi o să dau şi mărturie despre asta!
Răspunsul Cuviosului Gherontie a venit în câteva momente, brusc s-a schimbat dispoziţia muncitorilor, au început parcă să urce singure scândurile pe casă şi jumătate de acoperiş a fost gata în seara respectivă. Ca o minune!
Nu e prima dată când m-a ajutat Cuviosul Gherontie! I-am cerut ajutorul în diverse situaţii, şi în rezolvarea unor acte, a unor situaţii tensionate cu vecinii, care nu păreau să se poată rezolva, la manipularea unor greutăţi mari şi, de fiecare dată, îmi aminteam mărturiile de pe site: „Cuvioase, cum i-ai ajutat pe cutare şi cutare în problemele lor, ajută-mă şi pe mine, uite, chiar nu mai pot, tu ai dus atâtea greutăţi duhovniceşti, ajută-mă şi pe mine să fac una sau alta!” şi mărturisesc sincer că niciodată nu m-a lăsat la greu.
Mare este Dumnezeu întru Sfinţii Săi!
Ecaterina, Cluj-Napoca