O fată era bolnavă de leucemie. Avea 17 ani. S-a dus la Cluj la spital cu mama sa, iar doctorii i-au spus acesteia că nu mai are şanse. Fata a auzit şi a început să plângă, întrebând-o pe mama sa dacă e adevărat că doctorii i-au zis că nu se mai face bine.
După ce a ajuns acasă, femeia a venit la mine şi m-a întrebat: „Ce să fac? Unde să mai merg?”. Am plecat la Alba Iulia la câteva zile, iar la catedrală l-am întâlnit pe Cuviosul Gherontie, la Sfânta Liturghie. Cum se tot ruga şi mergea dintr-o parte în alta în biserică, eu mă gândeam că nu o să pot să vorbesc cu el şi mă rugam în gând: „Doamne, pune în inima Cuviosului, să se roage pentru fata aceasta, care e grav bolnavă!”.
După ce s-a terminat Sfânta Liturghie, eu îl urmăream pe unde mergea, ca să pot să stau totuşi de vorbă cu el. Era cu o maică, lângă stâlpul din dreapta şi stăteau de vorbă. Am mers la el şi i-am spus să se roage pentru fata bolnavă. În acel moment, mi-a spus: „Dragă, da’ mi-ai mai spus o dată!”. Am ieşit în pridvor şi eram cu un prieten căruia i-am spus să mă aştepte că eu mai vreau să vorbesc puţin cu dânsul. A venit Cuviosul şi i-am mai spus despre această fată, iar dânsul s-a aşezat în genunchi în faţa icoanei Maicii Domnului, plecându-se cu capul până la podea. Eu i-am spus în şoaptă prietenului că vreau să îl întreb dacă se va face sănătoasă. Chiar în acel moment, Cuviosul a întors capul spre mine şi a zis: „Da, dragă, se va face sănătoasă!”. Apoi a continuat… „Aaa, fumează! Să nu mai fumeze!”.
După un timp, fata s-a făcut sănătoasă, acum este căsătorită, are şi copii.
În drum spre ieşirea din curtea catedralei, l-am rugat pe Cuviosul să se roage şi pentru un cunoscut, care era operat la inimă. Cuviosul a dat din mână, ca şi cum ar fi fost ceva minor şi mi-a spus: „Lasă, dragă, că m-oi ruga şi pentru asta!”. La scurt timp am vorbit cu soţia lui, care mi-a spus că este bine, îşi plimbă nepoţica prin oraş. Cuviosul ştia starea lui de sănătate!
Dorin Dig
