Eu am probleme la coloană şi uneori am dureri greu de suportat de spate şi cap. Am făcut tot felul de tratamente, medicamente, fizioterapie, unguente foarte scumpe, care ameliorau durerea pentru scurtă vreme.

Într-un astfel de moment cumplit, m-a salvat Cuviosul. Am pus cărticica „Viaţa şi Acatistul Cuviosului Gherontie cel nebun pentru Hristos”, cu poza aceea în care este în sicriu şi mâna dreaptă parcă e reală (vie – eu aşa o văd), pe spate, în zona cervicală cu probleme şi, efectiv, am simţit cum lucrează harul lui Dumnezeu prin mâna lui.

În scurt timp, pot spune că mi-a luat cu mâna durerea de spate şi de cap. Acest lucru s-a repetat de mai multe ori când aveam probleme. „Bun, mi-am zis, la mine funcţionează, fiindcă eu cred cu adevărat”, dar la fel i s-a întâmplat şi soţului. Când am văzut că nu mai ştia ce să facă de durere şi alifiile nu îl mai calmau deloc, i-am zis: „Nu vrei să ţi-l pui şi tu pe Cuviosul?”. Mi-a spus: „Hai, că îl pun, că mai rău decât îmi este, nu are cum să îmi fie!”. Atunci, eu, oarecum în glumă, am zis: „Hai, Cuvioase, fă-ţi treaba!”.

I-am pus la fel ca la mine cărticica pe spate, la mijloc, unde are el probleme şi… minune… aproape instantaneu l-a lăsat durerea. Eu m-am bucurat nespus că s-a petrecut această minune şi cu el. Apoi drept mulţumire, a citit viaţa şi acatistul lui şi a rămas uimit cât de simplu şi de smerit a fost toată viaţa.

Altădată, nopţi la rând, avea mari dureri în zona ficatului şi a stomacului, se umflase şi se simţea foarte rău şi nu ştiam ce să fac, unde să mă duc în puterea nopţii? Tot Cuviosul ne-a salvat! Am pus poza cu el pe zona cu pricina şi tot ca prin minune s-a liniştit durerea şi în scurt timp acea umflătură a dispărut. Dimineaţa a citit iarăşi acatistul sfântului şi de atunci nu a mai avut probleme cu ficatul sau stomacul.

Cu ani în urmă, soţul a avut un accident la piciorul stâng şi a rămas mai sensibil; la frig îl doare, iar circulaţia nu este foarte bună. Uneori îl doare de la genunchi până în talpa piciorului sau simte rece zona respectivă. Se mai dă cu tot felul de alifii, dar tot poza Cuviosului e sfântă. Cum o pune, simte cum genunchiul i se încălzeşte şi-l lasă durerea. Chiar mi-a zis: „Mă, ce minune cu Cuviosul ăsta al tău!”. Eu mă bucur, îmi dau lacrimile şi dau slavă lui Dumnezeu, că minunat lucrează prin sfinţii Lui!

Ce aş mai putea să spun, decât că pentru noi este un „panaceu”. În toate ne ajută dacă îl rugăm cu credinţă. În orice situaţie îi cer ajutorul şi îl şi primesc. Aş vrea să îi mulţumesc! Ştiu care-i bucuria lui: Să facem voia Domnului!

C.B.,
Alba Iulia