Soţia mea are două surori monahii la Mănăstirea Strungari. Prin 2017-2018, una dintre cumnatele mele, Maica Grigoria, a fost în ascultare la bucătărie la Arhiepiscopia din Alba Iulia şi de la ea am aflat despre Cuviosul Gherontie, care frecventa mult Catedrala Reîntregirii.
Nu am reuşit să îl cunosc, iar după ce a trecut la Domnul şi am văzut filmările făcute la Mănăstirea Tismana, cu mâna care era moale, cu ochii deschişi, m-a atras mult de tot. După ce au apărut volumele cu mărturii şi am aflat mai multe lucruri, m-am ataşat sufleteşte şi mai mult de acest sfânt şi am simţit imediat lucrarea lui în viaţa familiei mele.
Când am citit mărturia în care Cuviosul insista ca părinţii să îi pună unei fetiţe mici cruce la gât, am chemat-o pe soţia mea şi i-am spus: „Noi de ce nu îi punem băiatului cruce la gât?”. Atunci avea şi el un an şi ceva. Chiar dacă soţia mea s-a îndoit, la gândul că ar putea păţi ceva, i-am pus cruce la gât. I-am pus apoi şi fetiţei, care e mai mică decât el. De atunci, niciunul nu a mai dat-o jos şi nu se mai despart de ea!
Mihai Giura,
Vinţu de Jos, jud. Alba
