Mi-l amintesc când tăia lemne în spate, la bucătărie, când crăpa butuci. Eu mă miram în sinea mea: „Bătrânelul ăsta, cum sparge butucii şi cum îl pun maicile la treaba asta?”. Ulterior am înţeles că, de fapt, el cerea asta. Mă miram că poate să facă o astfel de muncă la vârsta lui. Eu am mai văzut bătrâni lucrând, dar omul ăsta avea o energie de la Dumnezeu. Să faci treaba pe care o făcea el nu se putea altfel. El avea în magazie rezerva de butuci noduroşi, pe care nu îi putea sparge sau tăia altcineva.
Pr. Ioan Popa,
Popeşti, jud. Cluj
