Dorinţa de a urma calea monahală mi se conturase în suflet tot mai mult. Era în luna decembrie 2012, iar eu doream să găsesc un moment de intimitate cu Cuviosul Gherontie, în care să-l întreb la ce mănăstire să merg. Era singur în biserică şi am mers la el, convins că acela e momentul. L-am întrebat, dar nu mi-a răspuns verbal.
În acel moment, a apărut o colegă care m-a întrebat dacă vreau să mergem câţiva studenţi la o anumită mănăstire, în preajma Anului Nou. În acel moment, Cuviosul ne-a dat cap în cap, iar eu am simţit că acela a fost răspunsul. A fost momentul cheie din viaţa mea.
Am mers la mănăstire şi am simţit că locul meu e acolo. I-am spus părintelui stareţ despre intenţia mea, iar răspunsul a fost ca mai întâi să îmi definitivez studiile.
F.M.R.
