Un alt caz în care Cuviosul a mijlocit înaintea lui Dumnezeu a fost cel în care o cunoștință a făcut stop cardio-respirator, fiind resuscitat timp îndelungat, ulterior transferat la Târgu Mureș. A stat o săptămână în comă, fără semne de trezire, intubat și ventilat mecanic etc. Medicii nu îi dădeau șanse – de obicei pacienții care nu dau semne de recuperare neurologică în primele zile după resuscitare au un prognostic destul de rezervat.
Când mi s-a spus despre dânsul, am fost la el, pe secția ATI, l-am uns cu mir de la Sfântul Maslu, cum mă rugase familia, și am lăsat o iconiță cu Cuviosul pe pat, lângă capul bolnavului. De asemenea, l-am rugat și pe preotul spitalului să-l viziteze și să se roage pentru el, ceea ce a făcut în aceeași zi.
Până în ziua aceea nu dădea niciun semn de trezire, deși nu era sub sedare, corpul era complet flasc, i-am ridicat membrele, iar acestea cădeau inerte. Nu rețin dacă i-am verificat pupilele, reflexele etc., doar că la examenul CT cranian de la internare era cu edem difuz, ceea ce arăta că suferise sever de hipoxie (lipsa oxigenului la nivel cerebral) și că asociase deja și pneumonie cu bacterii rezistente din mediul spitalicesc. Am întrebat din nou medicii, aceștia răspunzând că șansele sunt infime. În următoarea zi am mers să-l văd, fără prea mare tragere de inimă. Ştiam că șansele sunt extrem de mici, iar starea de neputință și deznădejde era accentuată și de suferința familiei, care îmi cerea disperată vești, ajutor etc. Însă, ajunsă în salon, îl găsesc conștient, extubat, treaz, mișcând perfect fiecare membru, doar ușor dezorientat.
Am avut atunci un sentiment unic, asemănător, cred, cu ce a simțit Sfântul Apostol Petru atunci când I-a zis Domnului: „Doamne, ieși de la mine, că sunt om păcătos!”. Nu-mi venea să cred și nu mă săturam să-l privesc așa, revenit la viață, brusc, când o săptămână întreagă, până în seara precedentă, fusese complet comatos, aproape fără nicio șansă de recuperare, cu un pronostic atât de sumbru. Nici medicilor de pe secția ATI nu le venea să creadă. Ulterior a fost bine și este și acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin mijlocirea Cuviosului și cu toate rugăciunile ce s-au făcut.
Dr. Maria Abaza,
Târgu-Mureş
