Umărul drept mă durea de mai mult de un an şi tot voiam să cer binecuvântare de la părintele Serafim Bădilă să mă duc la doctor să fac nişte investigaţii, să văd de ce nu pot să-mi mişc mâna dreaptă cum trebuie.
L-am văzut o dată sau de două ori pe Cuviosul Gherontie la Mănăstirea Cășiel, unde părintele Serafim îl cinstea ca nebun pentru Hristos, dar era tot timpul înconjurat de maici şi mulţi mireni veniţi la mănăstire şi nu am reuşit să stau de vorbă cu el. Într-o duminică din ianuarie, cineva, nu mai ştiu cine, împărţea gratuit primele două volume cu minunile Cuviosului Gherontie, dar părea că le împarte ca o comoară de preţ, doar la cei apropiaţi. Aflându-mă şi eu prin zonă, cu o uşoară ezitare, mi-a fost dăruit şi mie pachetul cu cărţi.
M-am apucat imediat să le citesc şi mi-au plăcut foarte mult. Când am citit minunea făcută de Dumnezeu chiar Cuviosului, vindecându-i genunchiul – atunci când a renunţat la operaţie pentru că nu ar mai fi putut face metanii şi să îngenuncheze şi i-a spus doctorului că în Postul Paştelui nu va mânca şi nu va bea nimic şi nu va mai avea de unde să i se strângă apă la genunchi – am zis că e momentul să îi cer ajutorul, să-mi vindece şi mie umărul. Am spus în gând: „Cuvioase Gherontie, dacă-mi vindeci şi mie umărul, voi povesti la toată lumea minunea aceasta!”.
Am luat cartea Cuviosului, i-am pupat mâinile, am făcut o cruce cu mâna stângă pe umărul drept (ştiu că trebuia să fac cu mâna dreaptă, dar nu puteam pentru că mă durea), m-am pus în faţa oglinzii şi am început să fac mişcări simetrice cu ambele mâini. Şi, ce să vezi, minune de la Dumnezeu prin Cuviosul Gherontie, am putut mişca şi mâna dreaptă fără să mă mai doară!
Am mai citit despre minunile cu cei pe care îi durea capul foarte tare şi puneau fotografia Cuviosului pe cap sau pe tocul uşii şi dădeau tare cu capul de trei ori şi le trecea durerea. Într-o zi, mă sună fratele meu din America şi-mi zice că cumnata e bolnavă la pat (era răcită) şi o doare foarte tare capul. I-am lăsat mesaj seara pe telefon să caute pe Internet o poză cu Cuviosul Gherontie şi să dea cu capul în telefon că îi va trece durerea de cap. A doua zi, când m-am trezit, am văzut mesajul de la el (fiind cu o diferenţă de şapte ore de fus orar) că în maximum 30 de minute i-a trecut durerea groaznică de cap.
Am încercat şi eu de mai multe ori, cu poza pusă pe tocul uşii sau pe stâlpul maşinii şi a funcţionat de fiecare dată!
Rareş Ruştei,
Dej, jud. Cluj